
Ora 22:00 - Prin corpul meu trece un fior straniu, nu l-am mai simtit pana acum, probabil a fost doar in trecere, probabil nu ma cauta pe mine si totusi si-a lasat o amprenta puternica in corpul meu - moment de ratacire, un flash de amintire. Tind sa cred ca totul a fost intamplator si revin la starea mea initiala.
Ora 23:00 - Gandul imi zboara la acel fior. Oare ce sa fi fost?! Ma tem ca va reveni, dar totusi as dori acest lucru, as dori sa mai simt acel tremur pentru ca avea ceva viu in el, m-a marcat.
Ora 00:00 - Inca astept, dar in zadar. Stau si ma gandesc - oare asa suntem cu totii pe acest pamant, efemeri ca un fior, venim si plecam atat de usor din viata altor persoane? Am trecut prin calea ta si te-ai impiedicat de mine si au trecut zile, luni si ani ca sa fiu fiorul vietii tale, dar totusi a fost atat de putin timp! De ce e atat de scurt momentul de a fi cu tine? De ce acum cateva ore un fior a trebuit sa ma trezeasca la realitate si sa ma faca sa vad cu adevarat ca orice clipa cu tine a contat?
Traiesc secundele noptii dureroase parca pline de fioruri efemere, nu se opreste niciunul sa il intreb cand se va potoli din acest alergat, sa il intreb cand mi te poate aduce inapoi...ma chinuie doar taindu-mi corpul cu cate un tremur si lasandu-ma doar sa meditez asupra a ceea ce am gresit candva.
S-a facut 04:00 dimineata. Ma pun pe perna rece si uda de lacrimi amare si incerc sa inchid ochii parca prinsi de flama, plini de nisip, usturandu-ma parca pedepsind deciziile luate candva.Ma invelesc cu blandetea ta si ma las mangaiat de noapte, macar de ce a mai ramas din ea, sperand ca dimineata sa fie mai blanda cu mine si zbor in vis...doar ca sa ajung la tine. TE IUBESC!